Bucureştiul îngheţat
Cu ocazia lansării site-ului "Locuri uitate" , am pregătit pentru voi:
Bucureştiul văzut de pe Fosta fabrică de bere Grivița .
Bucureştiul văzut de pe Fosta fabrică de bere Grivița .
"Locuri uitate" a devenit site!
Cu prilejul inaugurarii site-ului, vă invit să pătrundeţi în cele mai ascunse locuri ale Bucureştiului , să vă delectaţi privirile cu câteva fotografii făcute deasupra capitalei noastre şi nu numai.
Locuri uitate de lume care în cazul oraşului Bucureşti, astfel de locuri se găsesc la fiecare pas, dar trecătorul obişnuit a uitat să le mai vadă. Totuşi, pentru ochiul format al exploratorului ele prezintă o atracţie aparte. Un petic de hârtie, un obiect care a aparţinut cuiva care a locuit sau a trăit acolo, toate reprezintă mici comori care arată că respectiva clădire a fost cândva un furnicar viu.
Bucureşti, metropolă, oraş european.Vestigiile istorice îl însoţesc pe călătorul iubitor al trecutului unui aşezământ care mai păstreză înca reminescienţele unei civilizaţii existente, civilizaţie care emoţionează dar care în acelaşi timp conţine o doză de revoltă împotriva celor ce au dat uitării clădiri monumentale, importante prin frumuseţea lor cât şi prin semnificaţia lor de odinioară.
Secretele Bucureştiului sunt bine ascunse, dar cel care va şti să le caute, le va găsi. Poate câteva din aceste secrete le veţi descoperi aici, pe http://www.locuriuitate.com/ .
Biserica Ghica Tei
Biserica Ghica Tei (Teiul Doamnei) a fost construită de domnitorul Grigorie Dimitrie Ghica împreună cu fiul său şi terminată în 1833.
Edificiul constituie un monument de arhitectură cu totul aparte, deoarece planul său cu forma uşor eliptică se abătea de la stilul obişnuit în arhitectura religioasă din Ţara Romanească.
Zidurile se deschid la extremitatea vestică a construcţiei cu un pridvor în care se pătrunde pe sub un fronton triunghiular susţinut de 2 perechi de coloane dorice.
Deasupra bisericii se ridică o cupolă circulară, pe mijlocul căreia se află amplasată o turlă scundă.
Biserica Ghica Tei (Teiul Doamnei) este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratati dacă vă aflaţi în apropiere.
În jurul bisericii se află mormintele membrilor răposaţi ai acestei familii, aproape toate fiind monumente de artă. (sursa)
Berea bucureştenilor
Gambrinus nu este nici pe departe o denumire autohtona, fiind numele unui rege legendar din Flandra care, conform traditiei, a inventat fabricarea berii si este protector al berarilor. Din acest motiv, denumirea Gambrinus este intalnita la mai multi producatori si marci de bere din Cehia, Belgia, Germania, Franta sau SUA.
sursa foto :art-historia.blogspot.com |
Fosta fabrică de bere Grivița
Fosta fabrică de bere Grivița, construită în anul 1869 de marele industriaș neamț Erhard Luther.
Berea "Luther", produsă în halele neamțului Erhard, a devenit imediat una dintre cele mai apreciate beri, fabrica „Luther” și-a câștigat statutul de furnizor al Curții Regale a României, fapt ce a sporit renumele mărcii.
În anul 1905, fabrica a fost vândută fraților Czell, nemți din Brașov. Aceștia au păstrat și profilul societății, și denumirea. Frații Czell au modernizat fabrica, iar producția de bere a crescut.
În anul 1948, fabrica „Luther” devine Întreprinderea de Bere București - Fabrica „Grivița”
În perioada anilor '70, numele a fost schimbat în Fabrica „Gambrinus” iar în mai 2007, fabrica „Grivița” aparținea Heineken România
Fabrica a fost inclusă pe lista clădirilor monument din patrimoniul cultural bucureștean. În anul 2007, Primăria Municipiului București a fost nevoită să ceară declasarea acesteia de pe lista monumentelor, pentru a putea realiza pasajul suprateran Basarab.
Subsolul Teatrului Casandra
Imobilul situat pe strada Franceză, nr. 9, a fost construit în anul 1920 și a fost declarat monument istoric.Clădirea are în componență subsol, parter, mezanin, patru etaje și o mansardă. Din totalul suprafeței, Teatrul Cassandra ocupă doar subsolul, parterul și mezaninul, restul imobilului fiind destinat locuințelor.
Spitalul Clinic Scarlat Longhin UPDATE
A doua vizită la Spitalul Clinic de dermato-venerologie Scarlat Longhin, nu s-au schimbat foarte multe.
Partea I o puteţi vedea aici : http://locuriuitate.blogspot.ro/2012/09/spitalul-clinic-de-dermato-venerologie.html
ARECA S.R.L. - clădire abandonată
Vis-a-vis de fosta Fabrică Vulcan S.A., se află această clădire în care aveau sediul câteva firme. Conform Wikimapia, lângă această construcţie se afla şi fosta fabrică INOX.
Palatul C.E.C.
Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie (cunoscut îndeobște ca Palatul C.E.C., după denumirea ulterioară a instituției), este o clădire din București, situată în Calea Victoriei.
Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pusă în 8 iulie 1897, în prezența Regelui Carol I al României și a Reginei Elisabeta
Până în 1875, în acel loc se aflaseră mănăstirea și hanul "Sfântul Ioan cel Mare". Datând din secolul al XVI-lea, așezămintele au fost restaurate de Constantin Brâncoveanu în anii 1702 - 1703 pentru ca, apoi degradându-se să fie demolate în anul 1875. Actuala clădire a fost ridicată după demolarea primului sediu al Casei de Depuneri (ridicat la rândul lui în locul mânăstirii).
Realizată după planurile arhitectului Paul Gottereau, cu elemente specifice din arhitectura franceză de la sfârșitul secolului XIX, Palatul CEC a fost terminat în anul 1900.
În prezent, palatul găzduiește sediul CEC Bank, urmașa vechiului C.E.C. (Casa de Economii și Consemnațiuni). (sursa)
*Pozele de mai jos sunt făcute cu un iPhone deci calitatea nu va fi foarte bună.
Biserica Schitului „Barbu Bellu”
Biserica Schitului „Barbu Belu” din comuna Gostinari, judeţul Giurgiu, a fost construită în anul 1818 de către Barbu Belu. În faţa bisericii schitului din Gostinari nu ai cum să nu rămâi impresionat de construcţia, altă dată somptuoasă, aflată acum într-o avansată stare de degradare. Construcţia este astăzi o ruină, o ruină impunătoare prin stilul şi masivitatea ei. Cele trei turle, care odinioară făceau mândria acestui sfânt locaş, astăzi sunt acoperite doar de negura vremurilor grele care au trecut peste ele. Niciuna nu mai dispune de acoperiş care să protejeze interiorul bisericii. Ridicată în timpul fanarioţilor, nu a mai servit ca lăcaş de cult din anul 1857, odată cu construcţia actualei biserici a satului. Având, conform picturii de pe frontispiciu, hramul "Adormirea Maicii Domnului", sfântul locaş mai păstrează în interior câteva din picturile de odinioară.
Fortul 13 Jilava
Penitenciarul Jilava este o închisoare din comuna Jilava, aparținând de municipiul Bucureşti. A fost înființat în 1907, în ceea ce era fortul nr. 13 Jilava, locul unde a fost jertfită elita românească, in perioada comunistă.
-English-
Another point of attracting for the Romanian and foreign tourists is represented by Jilava Fort 13, which is part of Bucharest's fortifications belt, which was built according to the plans of a famous Belgian military architect, general Henri Alexis Brialmont, starting with year 1884. In its time, the network formed of 18 forts cost 111.5 million lei in gold, meaning three times the annual budget assigned to the Romanian army.
The erection of the fortifications belt took more than two decades, the works being particularly complex. The building of Fort 13 itself is magnificent. Under this aspect, the architects identified it as an architectural work worthy of the Renaissance period, even if the Fort was erected closer to our times. They mentioned that the Fort can be included without any reticence among the Romanian architectural monuments.
Dating from the second half of the 19th century, Jilava was used as a place of political imprisonment even since the time of King Carol II, but only as a transit prison, the living conditions being practically unbearable. The communist regime transformed it into a prison for executing terms, numerous political prisoners spending there up to 5 or more years, destined for a slow and sure death. In the same penitentiary of Jilava executions were performed, in the place called "the Valley of Peaches".
-English-
Another point of attracting for the Romanian and foreign tourists is represented by Jilava Fort 13, which is part of Bucharest's fortifications belt, which was built according to the plans of a famous Belgian military architect, general Henri Alexis Brialmont, starting with year 1884. In its time, the network formed of 18 forts cost 111.5 million lei in gold, meaning three times the annual budget assigned to the Romanian army.
The erection of the fortifications belt took more than two decades, the works being particularly complex. The building of Fort 13 itself is magnificent. Under this aspect, the architects identified it as an architectural work worthy of the Renaissance period, even if the Fort was erected closer to our times. They mentioned that the Fort can be included without any reticence among the Romanian architectural monuments.
Dating from the second half of the 19th century, Jilava was used as a place of political imprisonment even since the time of King Carol II, but only as a transit prison, the living conditions being practically unbearable. The communist regime transformed it into a prison for executing terms, numerous political prisoners spending there up to 5 or more years, destined for a slow and sure death. In the same penitentiary of Jilava executions were performed, in the place called "the Valley of Peaches".
Spitalul Caritas / Caritas Hospital
Spitalul Clinic Caritas " Acad. Prof. Dr. Nicolae Cajal " Spitalul, unitate importanta cu veche traditie in asistenta medicala, cercetarea stiintifica si invatamantul medical, a fost inaugurat la 23 iunie 1933 cu denumirea de Asezamantul de Binefacere “Spitalul Caritas si Noua Maternitate”. In anul 1940 spitalul s-a dezvoltat prin constructia a 3 corpuri de cladiri in care au functionat sectiile de Medicina Interna, Chirurgie, Ftiziologie si Obstetrica si Ginecologie. Din anul 1950 Spitalul Caritas devine spital universitar fiind infiintate clinicile de Medicina Interna de catre profesorul C. C. Iliescu, de chirurgie generala condusa de profesorul I. Juvara si clinica de ftiziologie condusa de catre profesorul Maximilian Popper si ulterior clinica de obstetrica si ginecologie condusa de catre profesorul I. Achim .
FOTO -->
FOTO -->
Fortul 10 Leurdeni
Fortul 10 Leurdeni este unul dintre cele mai mari şi bine păstrate forturi din jurul Bucureştiului.
Denumirea fortului nu a fost redactata gresit, numele satului fiind la vremea aceea scris si pronuntat Leurdeni. Fortul Leurdeni se afla aproape de capatul soselei principale ce traverseaza cartierul omonim al orasului Popesti-Leordeni. Se afla la cea mai mare distanta de o baterie intermediara – peste 4 kilometri sud de Bateria 9-10, fiind o exceptie de la regula stabilita de generalul Brialmont. Face parte din tipul 3, de forma patrulatera, fara reduit. A fost impartit in doua, santul si galeria posterioara fiind pana nu demult parte a unei unitati militare; galeria de contraescarpa si restul fortului au fost depozit privat. Astazi, intreg fortul este abandonat, unitatea desfiintata, iar hotii de fier vechi si materiale de constructii l-au luat “in primire”. (sursa)Articol în revista "Bucureştiul meu drag"
Mi-a apărut un articol în revista "Bucureştiul meu drag". La pagina 82, cu titlul "Momentul Adevărului".
http://issuu.com/orasul/docs/r-bmd-09?mode=window&backgroundColor=%23222222
http://issuu.com/orasul/docs/r-bmd-09?mode=window&backgroundColor=%23222222
Muzeul Spiru Haret
Muzeul Spiru Haret este de ceva vreme abandonat, acum un an aici locuia o familie de ţigani. Astăzi fostul muzeu arată mult mai bine de la ultima mea vizită, când mirosul urât şi mizeria dominau acest loc.
Silvia Colfescu ( http://silviacolfescu.blogspot.ro/ ) , autoarea cartii “Bucureşti, ghid turistic, istoric, artistic”, explică importanţa arhitecturală a imobilului: “Casa Haret este o clădire armonioasă, cu o arhitectură îngrijită, de stil neoclasic, cu elemente de decor în stil neobaroc. Cererea de autorizaţie datează din 1888. Planurile nu s-au păstrat, dar volumetria elegantă, proporţiile armonioase şi claritatea compoziţiei ar indica drept autor un arhitect talentat”, arată Silvia Colfescu.
Bateria 14-15
Istoricul recent al Bateriei 14-15 Broscarei este legat de situarea în imediata apropiere de Institutul de Fzică Atomică Măgurele, care la începutul anilor 60 a fost transformata în depozit de materiale radioactive, rezultate în urma experimentelor din cadrul institutului.
Pasajul Lujerului
În spatele hypermarketului Cora Militari se află un tunel de cale ferată care merge paralel cu Pasajul Lujerului. Mizeria si gunoaiele domnesc în aceste locuri, iar oamenii străzii nu s-au sfiit să apară.
Tunelul abandonat de cale ferată, care subtraversează Bulevardul Iuliu Maniu, a fost dat in folosinţă cel mai probabil în anul 1987 când şi Pasajul Lujerului a fost deschis, rolul lor fiind fluidizarea traficului pe Bulevardul Păcii (actual Iuliu Maniu).
Spitalul Clinic de dermato-venerologie Scarlat Longhin
Guvernul a decis desfiinţarea Spitalului Clinic de Dermatovenerologie "Prof. Dr. Scarlat Longhin" din Bucureşti, prin mutarea structurilor la Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. Victor Babeş" din Capitală, al cărui management a fost preluat de Primăria Capitalei.
Decizia a fost luată prin hotărâre aprobată în şedinţa de marţi a Guvernului.
Guvernul susţine că desfiinţarea Spitalului Clinic de Dermatovenerologie "Prof. Dr. Scarlat Longhin" Bucureşti se face din cauza retrocedării imobilelor în care acesta funcţiona. (mediafax.ro)
Decizia a fost luată prin hotărâre aprobată în şedinţa de marţi a Guvernului.
Guvernul susţine că desfiinţarea Spitalului Clinic de Dermatovenerologie "Prof. Dr. Scarlat Longhin" Bucureşti se face din cauza retrocedării imobilelor în care acesta funcţiona. (mediafax.ro)
Aventura in Transilvania Partea a V-a
Biertan
Aventura in Transilvania Partea a IV-a
DUMBRĂVENI
Urmatoare noastra oprire a fost orasul Dumbraveni.Primul document despre Dumbraveni datează din anul 1332, cand localitatea apare sub numele de Ebes (Sacerdotes de Ebes).
Case colorate, arhitectura interesanta, un oras care mi-a dat impresia, la prima vedere ca este pustiu. Auzisem ceva despre aceasta idee, cum ca ar fi un "oras fantoma". Cum am ajuns in centrul acestei asezari, ne-au intampinat un grup de copii tigani, cerandu-ne bani si mancare.
Aventura in Transilvania Partea a III-a
Sighisoara Partea I
Am ajuns in Sighisoara si ne-am cazat la cineva. Apoi am pornit spre cetate, ne-am plimbat iar dupa am fost in cimitirul de langa biserica din deal. De acolo am mers la o terasa unde ne-am simtit foarte bine, depanand amintiri din zilele trecute. Am decis sa impart sederea noastra in Sighisoara, in doua parti.
Aventura in Transilvania Partea a II-a
Archita
Am ajuns in Archita, am traversat un pod de lemn, iar cand am intrat pe straduta principala, ne-au intampinat satenii, unii uitandu-se ciudat la noi, altii bucurosi ca vad "straini", deoarece la prima vedere ei credeau ca nu suntem din Romania. Domnul Mircea, patronul unei carciume din sat, ne-a indrumat catre un loc bun de pus corturile.
Aventura in Transilvania Partea I
Prejmer
Am plecat din Bucuresti la ora 6:30, am ajuns in Brasov in jurul orei 10:30, de aici am plecat cu un tren frantuzesc, (Caravelle), care ne-a lasat in gara satului Prejmer. Am vizitat Ansamblul Bisericii Evanghelice fortificate.
Cetatea construita in secolele XV-XVI in jurul bisericii din Prejmer, ale carei inceputuri sunt puse in legatura cu stapanirea cavalerilor teutoni in Tara Barsei (1211-1225), este considerata drept cea mai puternica fortificatie taraneasca din Transilvania medievala.
Cetatea inelara cu dubla incinta prevazuta cu turnuri, sant de aparare si o ampla barbacana in dreptul intrarii, a fost modificata si extinsa in etape pana in secolul al XVIII-lea.Biserica fortificata de la Prejmer este Monument inscris in Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
La interior, zidurile sunt captusite cu incaperi de refugiu dispuse pe mai multe niveluri, destinate sa adaposteasca populatia satului in caz de asediu.
Gara din Prejmer
Plecam in Transilvania !
Anunt plecarea noastra intr-o excursie in Transilvania, suntem 6 oameni cu o sete de aventura imensa si adrenalina.Traseul este urmatorul: Bucuresti - Brasov - Prejmer - Harman - Archita - Sighisoara - Dumbraveni - Valchid - Biertan - Saschiz - Viscri. Vom da de veste la intoarcere despre toate peripetiile si locurile vizitate.
AICI HARTA!
Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition
Cel mai mare show aerian din România – Bucharest International Air Show & General Aviation Exhibition (BIAS 2012) , pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa–Aurel Vlaicu.
Celebrând 100 de ani de istorie aeronautică a Aeroportului Bucureşti Băneasa, spectacolul aviatic din acest an a reunit, în premieră pentru Bucureşti, două dintre cele mai faimoase formaţii de acrobaţie aeriană din lume: Frecce Tricolori (Italia) şi Turkish Stars (Turcia).
Explorarea urbana, legende si tuneluri Partea a II-a
Tunel de la Palatul Auschnitt
Dupa ce Iancu Manu (boier si politician roman) i-a vindut “Palatul” lui
Max Auschnitt (1932), se pare ca industriasul ar fi ordonat saparea unui tunel care sa lege locatia sa de resedinta Elenei Lupescu al carei prieten si confident era. Scopul: prin acel tunel, Regele Carol al II-lea isi vizita amanta fara ca cineva sa aiba cea mai mica banuiala.
Max Auschnitt (1932), se pare ca industriasul ar fi ordonat saparea unui tunel care sa lege locatia sa de resedinta Elenei Lupescu al carei prieten si confident era. Scopul: prin acel tunel, Regele Carol al II-lea isi vizita amanta fara ca cineva sa aiba cea mai mica banuiala.
Explorarea urbana, legende si tuneluri
Explorarea urbana este un mod de a te elibera de tine insuti
pentru foarte multi tineri.Multi dintre tineri
fac acest lucru pentru a-si exprima teribilismul “, foarte corect. Daca te
uiti pe site-urile despre explorari urbane din strainatate vei observa un
respect imens fata de locul vizitat.
·
Nu lua nimic decat fotografiile.
·
Nu lasa nimic in urma decat urmele de pasi.
In ultima vreme am invatat ca
daca nu cauti nu gasesti. De exemplu unele cladiri parasite sunt foarte greu de
gasit. Cele mai frecvente edificii vizitate sunt bateriile si forturile din jurul
Bucurestiului, deoarece intrarile in
acestea deseori sunt usoare si nepericuloase. Multi nu se incumeta sa intre intr-o cladire darapanata si subreda, de
aceea exploratorii urbani sunt foarte respectati dar si criticati, deoarece isi risca viata
scotand la lumina istoria si importanta edificiului. Un explorator urban
trebuie sa isi asume intotdeauna responsabilitatea pentru ceea ce face.
In Bucuresti explorarea urbana
este practicata de multi oameni , dar poate un sfert din aceste persoane o fac cu pasiune si dragoste pentru tot ceea
ce inseamna urban. Trebuie sa cunosti
niste reguli, trebuie sa fii rapid in gandire si in miscare, trebuie sa
iti dai seama care iti sunt pericolele si mai trebuie sa fii atent sa nu fii
vazut, foarte important. Deoarece in Romania “cum ai sarit gardul cum esti
considerat infractor”.
Am mai invatat ca Bucurestiul e
plin de surprize si nu este doar un oras murdar, aglomerat si poluat cu o
infrastructura scazuta, este un oras cu o istorie deosebita si asta trebuie sa
inteleaga toti cei care locuiesc in acest loc si cei din afara. De exemplu, nu
multa lume stie ca in buturuga din
parcul Cismigiu exista (poate) o intrare in tunelurile de sub acest oras.
Legendele urbane vorbesc despre foarte
multe tuneluri.Singurul tunel pe lista monumentelor istorice este Tunelul de
refugiu de la conacul Golescu Grant,
construit in 1870.
Fosta Autobază "Şerban Vodă"
Fosta Autobază "Şerban Vodă" a găzduit tramvaie, inca din anii '20 când de aici plecau tramvaie electrice, cât si trase de cai. În anul 1964 linia de tramvai de pe Şerban Vodă este desfiintata si astfel hala devine autobază, unde sunt adăpostite autobuzele Leyland si IK4. În anul 1987, autobaza este desfiintata pe motiv ca "producea prea multă poluare". Astăzi hala este o ruină.
Tramvaiul nr. 10 Aleea Şerban Vodă |
Chimopar / Intreprinderea Chimica Dudesti
In ultima vreme am dedicat timpul meu, explorarilor urbane industriale.Iata o noua platforma industriala abandonata in zona bulevardului Theodor Pallady nr. 50. Aici se afla fabrica de igrasaminte chimice Chimopar.Bucurestiul a avut mult de castigat dupa urma acestei fabrici in anul 1986, cand atunci se numea Fabrica de Pulbere a Armatei.
Palatul Adevarul
„Direcţiunea ziarului Adevĕrul vă roagă să bine voiţi a onora cu presenţa D. inaugurarea noului său local din strada Serindar n. 11, care se va face în ziua de Duminică 3 Maiu, orele 2 p.m. Bucuresci 1898”.
Asa incepea anuntul facut de directiunea ziarului Adevarul, cu ocazia deschiderii unui nou sediu, marele Palat al Presei si al Artei. Proiectat dupa modelul palatului "Figaro" din Paris de catre Stefan Ciocarlan.
„Azi, Adevĕrul posedă unul dintre cele mai vaste şi mai moderne stabilimente grafice şi localul său este un adevărat palat al Presei şi al Artei – care face admiraţia tuturor celor ce îl vizitează. Mai ales ziariştilor străini, par’că nici nu le vine să creadă că în mica şi îndepărtata Românie, Presa să fie atît de dezvoltată şi atît de bine organizată, atît de luxos instalată”, se precizează în broşura retrospectivă “25 de ani de acţiune. Adevĕrul (1888-1913)”.
Interesant e că pentru prima oară în istoria presei româneşti, un ziar îşi permitea luxul de a oferi fiecărui redactor un birou separat. În cel mai rău caz, erau câte doi ziarişti într-o încăpere.
Povestea are sfârşit trist. Veţi observa şi singuri asta, dacă vă poartă paşii pe fosta stradă Sărindar. Străduţa aceea, uşor în vale, dintre Cercul Militar Naţional şi Hotel Capitol, redenumită Constantin Mille, după numele celui care-a condus „Adevĕrul” o bună bucată de vreme.
O clădire care moare. În holul căreia, altădată tapetat de afişe colorate, şi-a făcut culcuş portarul. Pe geam, un afiş cu numerele de telefon ale poliţistului de proximitate. Deasupra uşii, o firmă: „Tipografia Luceafărul”. Căci da, aici a funcţionat în perioada comunistă tipografia cu pricina. Care s-a privatizat după ’90.
Viitorul imobilului din buricul Bucureştiului e însă, incert.
PUBLICAŢII NUMEROASE
În 1934, în palatul „Adevĕrul” se tipăreau mai multe publicaţii printre care „Adevĕrul”, „Dimineaţa”, „Adevĕrul Literar şi Artistic”, „Realitatea Ilustrată”, „Dimineaţa copiilor”.
În 1934, în palatul „Adevĕrul” se tipăreau mai multe publicaţii printre care „Adevĕrul”, „Dimineaţa”, „Adevĕrul Literar şi Artistic”, „Realitatea Ilustrată”, „Dimineaţa copiilor”.
Casa Miclescu
Cum mergi pe Soseaua Kiseleff spre Arcul de Triumf, la numarul 35-37, vezi o constructie superba, in stil „ neoromanesc”, facuta in prima jumatate a secolului XX, care sta in paragina, gata sa se prabuseasca. Acoperisul cu tavan pictat de Mirea a cazut de cativa ani, tencuiala a inceput sa se desprinda de pe pereti, iar interiorul se degradeaza zi dupa zi din cauza ploilor si a vantului.
Aceasta bijuterie arhitecturala este lasata sa se autodistruga de mai bine de 10 ani. In vremurile bune, aici au locuit colonelul Radu Miclescu si sotia sa, Elsa Florescu. In 1948, deoarece batranul colonel nu si-a mai putut plati impozitul pe casa, imobilul a fost confiscat de regimul comunist si trecut in proprietatea ICRAL Herestrau. ICRAL-ul a inchiriat-o Uniunii Artistilor Plastici, iar aici s-a instalat pictorul Stefan Szonyi cu familia sa. Fica pictorului, Julieta Szonyi, a jucat rolul Otiliei in cunoscutul film „Enigma Otiliei”, o parte dintre filmari realizandu-se in aceasta casa.
In 1994, casa a fost vanduta de catre un urmas al familiei Miclescu fostului antrenor al Stelei Dumitru (Titi) Dimitriu si lui Ilarian Puscoci. Dupa ce au cumparat casa, cei doi au lasat-o sa se autodemoleze. Deoarece acest imobil este monument de interes local, legea nu permite demolarea ei. Daca insa imobilul ar disparea „pe cale naturala”, proprietarii ar avea de castigat 3.000 de mp in cea mai scumpa zona a Capitalei.
Sandu Sturza, col. Radu Miclescu si sotia sa, Elsa, cu cainii, pe terenul de tenis din spatele casei |
Arcul de Triumf
Arcul de Triumf va fi deschis publicului în zilele de 12 şi 13 mai, între orele 12.00 şi 22.00, anunţă un comunicat de presă al Primăriei Capitalei.
În această perioadă, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic marchează, printr-o serie de manifestări dedicate Armatei Române şi Eroilor Neamului, împlinirea a 135 de ani de la Declaraţia de Independenţă (9 mai 1877). Astfel, în interiorul Arcului de Triumf vor fi deschise următoarele expoziţii: Marele Război al Reîntregirii Neamului (fotografie, film, muzică de război), Heraldica Marilor Familii Boiereşti ale Bucureştilor (efigii din bronz, fotografii), Arcul de Triumf în Imagini (fotografii, machete), Marea Unire de la 1918 (coroanele şi sceptrul regal reproduse 1:1, fotografii). Programul de vizitare al expoziţiilor este stabilit în ziua de 12 mai 2012 , între orele 12.00 - 22.00 şi 13 mai, între orele 12.00 - 22.00. Monumentul se va închide la orele 21.30. (ultimul vizitator).
Duminică, 13 mai, între orele 16.00 - 18.00, Fanfara MapN - Regimentul 30 Garda "Mihai Viteazu" va interpreta, sub Arcul de Triumf, marşuri şi cântece militare dedicate acestui eveniment.
Sursa:cotidianul.ro
Fabrica de paine abandonata
In zona Pietei Victoriei se afla o fosta fabrica de paine, actual abandonata.Cu greu ne-am strecurat in curtea acestei fabrici deoarece un paznic din blocul de vis-a-vis se uita mai tot timpul la noi.Am reusit sa intram in cele din urma in cladire, cu aparate vechi, specifice unei fabrici de paine din anii `90.Un tablou si o pisica aveau sa ne surprinda ...
Lacul Morii
Lacul Morii este cel mai mare lac din capitala, a fost creat pe timpul lui Ceausescu pentru a impiedica inundarea Bucurestiului. Candva aici se afla un cimitir si una dintre cele mai mari biserici din zona.Exista foarte multe legende urbane, de la blesteme, la oase iesite la suprafata.
In continuare va voi arata cateva poze cu drumul spre Lacul Morii si catre insula, care era defapt tinta noastra.
Crematoriul Cenusa
Am făcut o plimbare la Crematoriul “Cenuşa”, care se află la marginea Parcului Tineretului, pe Calea Serban Vodă. Am reuşit să intrăm in curtea crematoriului după ce bineînţeles, am cerut voie paznicului .De la început ne-a spus că nu avem voie să facem poze.Am ieşit puţin din cuvântul acestui paznic şi am reuşit să fac câteva poze,unele nu prea reuşite, făcute in grabă, să nu care cumva să ne prindă.Un miros apăsător învaluia acest crematoriu. La subsol se vedeau geamurile negre, unele cu lemn acoperit, să nu se vadă din exterior.
În partea din spate a crematoriului ne-a întampinat o pisica, cu ochii mari, verzui, care probabil dormea acolo, printre bucaţile de beton deranjate de trecerea timpului. Subsolul era destinat cuptorului în care mii de oameni au fost arşi.
Înca de la crearea lui, Crematoriul „Cenuşa” a fost un obiectiv militar, deoarece mascheză intrarea într-o veche reţea de galerii subterane, în care se poate merge cu maşina, galerii în care Vlad Ţepeş intra călare.
Inaugurarea cremtoriului a stârnit o reacţie vehementă de respingere a Bisericii Ortodoxe Române care a interzis orice astenţă religioasă pentru cei incineraţi.Pentru înalţii prelaţi, incinerarea reprezenta o practică păgână ce contravine doctrinei creştine a cultului morţilor. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărat ca preoţii să le atragă atenţia enoriaşilor că, în cazul în care cineva dintre ei ar fi dorit să se incinereze, Biserica le va refuza oficierea slujbei religioase. De asemenea,înainte de oficierea slujbei de înmormântare, preotul respectiv să aibă grijă să se informeze pe lânga familia mortului la care cimitir va fi înmormântat cel decedat. Celor ce totuşi au fost incineraţi li se refuza orice serviciu religios, atât la moarte cât si după moarte.
Preoţilor care se abăteau de la hotărârile Sfântului Sinod li se ridica dreptul de lucrare preotească şi erau trimişi în judecată.
Crematoriul „Cenusa” este legat de „Operaţiunea Trandafirul”, când 43 de cadavre ale celor împuşcaţi mortal în timpul demonstraţiilor din Timişoara în zilele 16-18 decembrie 1989 , dar şi ale unor răniţi ucişi în Spitalul Judeţean Timiş, au fost ridicate de la morga acetui spital si tranportate la Bucureşti, după care au fost incinerate, in Crematoriu Cenuşa.
Rămaşiţele martirilor, cenuşa lor au fost aruncate cu bestialitate intr-o gură de canal.
În anul 2008, Crematoriul „Cenuşa” a fost pus în pericol, prin acţiunea Academiei Române, ce dorea să propună Preşedenţiei, Parlamentului si Guvernului înfiinţarea Panteonului Naţional al Romaniei, o „investitie monumentală” destinată personalitaţilor din viaţa cultural-stiinţifică a ţării. Locul ales ar fi implicat dărâmarea Crematoriului „Cenuşa”.
Prin ordinul nr. 2391 din 16 iunie 2011 emis de Ministerul Culturi, Cultelor si Patrimoniului Naţional, imobilul Crematoriul „Cenuşa” se clasează ca monument istoric.
Nu pot să nu amintesc faptul că sunt surse din care am aflat că la Crematoriul „Cenuşa” ar fi fost incineraţi mareşalul Antonescu şi Anna Pauker.
Subsol
Etaj 1
Subsol. Cladirea 2.
sursa poze 1 libertatea.ro
2 orasulluibucur.blogspot.com
Subscribe to:
Posts (Atom)